Acum, odată cu răspândirea inteligenței artificiale, acest lucru s-ar putea să nu mai fie valabil. Angajatorii încep să spună că intenționează să înlocuiască anumite locuri de muncă de birou cu inteligența artificială.

Acest lucru ridică întrebări despre dacă economia va mai avea nevoie de atât de mulți angajați creativi și analitici, precum programatorii, sau dacă va mai susține atât de multe locuri de muncă de început în economia bazată pe cunoaștere.

Această schimbare este importantă nu doar pentru angajați, ci și pentru profesorii din învățământul preuniversitar, care sunt obișnuiți să pregătească elevii pentru munca de birou.

Și familiile sunt preocupate de abilitățile de care copiii lor vor avea nevoie într o economie influențată de inteligența artificială.

„Ca profesor de politici educaționale care a studiat efectele inteligenței artificiale asupra locurilor de muncă și fost profesor în învățământul preuniversitar, cred că răspunsul pentru profesori și familii stă în înțelegerea lucrurilor pe care inteligența artificială nu le poate face și poate că nu le va putea face niciodată”, spune Lucía Caballero pentru theconversation.com.

Valurile anterioare de automatizare au înlocuit locurile de muncă repetitive și manuale, au crescut avantajul salarial al muncii care necesită capacități cognitive. Dar inteligența artificială este diferită. Ea excelează în recunoașterea modelelor, într-un mod care îi permite să imite activități umane precum programarea, scrierea, desenul și analiza de date, ceea ce face ca nivelurile inferioare ale acestor profesii să fie vulnerabile la automatizare.

Pe de altă parte, deoarece rezultatele sale imită modele din date deja existente, inteligența artificială întâmpină dificultăți în gestionarea sarcinilor de raționament complicat, cu atât mai puțin a problemelor complexe ale căror răspunsuri depind de multe necunoscute. În plus, ea nu înțelege modul în care oamenii gândesc și simt.

Asta înseamnă că „abilitățile sociale și emoționale”, adică acele trăsături care îi ajută pe oameni să interacționeze bine cu ceilalți și să fie conștienți de propriile stări emoționale, vor deveni tot mai importante. Motivul este simplu, aceste abilități sunt necesare pentru rezolvarea problemelor complexe și pentru colaborarea cu alți oameni.

Deși abilitățile sociale și emoționale, precum conștiinciozitatea și cooperarea, sunt considerate trăsături de personalitate, cercetările sugerează că ele sunt instrumente emoționale care pot fi învățate.

Predarea conștientizării emoționale

Abilitățile sociale și emoționale pot fi predate împreună cu materiile tradiționale, precum matematica și citirea, adică domeniile pentru care profesorii sunt evaluați, folosind metode pe care profesorii le cunosc deja.

De exemplu, profesorii le pot oferi elevilor cerințe care se concentrează pe momente de curaj intelectual, reglare emoțională sau înțelegere interpersonală, precum:

  • Scrie despre un moment în care ai ajutat pe cineva astăzi.

  • Povestește-mi despre cineva care a fost amabil cu tine astăzi. În ce mod a fost amabil?

  • Descrie un moment din această săptămână în care ai învățat ceva ce părea foarte greu. Cum ai reușit?

Scopul acestei activități nu este doar să îmbunătățească starea de spirit sau implicarea elevilor, deși acestea sunt efecte benefice importante. Obiectivul este să îi ajute pe elevi să înțeleagă că reacțiile lor emoționale la situațiile externe se află sub controlul lor. O mai bună conștientizare a propriilor emoții influențează capacitatea copiilor de a gestiona frustrarea, de a înțelege și anticipa emoțiile celorlalți și de a colabora ușor cu alte persoane.

Toate acestea sunt abilități necesare la locul de muncă și vor deveni, cel mai probabil, tot mai valoroase odată cu dezvoltarea inteligenței artificiale.

Predarea rezolvării problemelor

Profesorii îi pot ajuta pe elevi să exerseze rezolvarea unor probleme complicate, ale căror răspunsuri nu sunt cunoscute dinainte. De exemplu, atunci când elevii din ciclul primar învață să calculeze perimetre, arii sau volume, ei pot lucra în grupuri pentru a măsura obiecte din jurul școlii, inclusiv obiecte mari sau cu forme neobișnuite.

Profesorii îi pot încuraja pe elevi să reflecteze nu doar asupra corectitudinii răspunsurilor, ci și asupra modului în care au formulat și abordat fiecare problemă.

Rezolvarea problemelor din viața reală, cunoscută și sub denumirea de evaluare autentică, poate fi predată la orice disciplină, prin exemple precum:

  • Testarea înclinației terenului și a nivelului de umiditate din curtea școlii, apoi propunerea unor soluții de amenajare.

  • Crearea și testarea unor campanii video pentru cauze sociale.

  • Reimaginarea modului în care istoria s-ar fi desfășurat dacă liderii ar fi luat alte decizii și analizarea implicațiilor pentru politicile actuale.

Atunci când îi înveți pe copii să analizeze complexitatea unei situații, îi ajuți să înțeleagă diferența dintre căutarea unor răspunsuri din manual și testarea mai multor posibilități atunci când cea mai bună soluție nu este cunoscută.

Rezolvarea problemelor noi și complexe va continua să pună dificultăți inteligenței artificiale, deoarece aceste situații implică multe etape și numeroase necunoscute.

În plus, inteligența artificială nu are capacitatea oamenilor de a înțelege spațiul și emoțiile. Chiar și pe termen lung, există nenumărate variabile pe care oamenii le înțeleg instinctiv, dar pe care calculatoarele le vor interpreta cu dificultate.

Protejarea învățării lente

„Cea mai frecventă plângere legată de tehnologie pe care o aud de la profesori este că elevii folosesc inteligența artificială generativă pentru a și face temele. Acest lucru nu se întâmplă pentru că elevii sunt rău intenționați, ci pentru că oamenii încearcă în mod natural să își gestioneze efortul. Ei caută scurtături pentru sarcinile care li se par plictisitoare sau prea dificile, ca să își poată concentra energia asupra activităților care le oferă mai multă satisfacție”, adaugă profesoara.

Dar atunci când elevii își formează abilități noi, delegarea muncii către inteligența artificială este o greșeală majoră. Prin faptul că transformă procesele lente în procese rapide, inteligența artificială afectează învățarea, deoarece efortul este necesar pentru a învăța lucruri dificile.

„Din acest motiv, cred că profesorii trebuie să protejeze sala de clasă ca spațiu în care abilitățile de bază sunt învățate lent, alături de ceilalți elevi”, adaugă cadrul didactic.

Pentru multe lecții, acest lucru va însemna o întoarcere la perioada de dinaintea calculatoarelor, când elevii își scriau temele de mână sau își prezentau oral munca, învățând să anticipeze și să răspundă la puncte de vedere diferite.

Dacă elevilor li se permite să folosească instrumente digitale de automatizare, profesorii ar trebui să îi încurajeze să reflecteze asupra modului în care le au folosit, asupra lucrurilor pe care le au învățat și asupra abilităților pe care nu au avut ocazia să le exerseze, precum ortografia, împărțirea cu numere mari sau redactarea bibliografiei, atunci când au lăsat instrumentul să facă munca în locul lor.

Abilitatea socială și emoțională care le influențează pe toate

Adevărul este că nimeni nu știe exact ce se va întâmpla cu angajații într-o economie susținută de inteligența artificială. Oamenii au păreri diferite despre abilitățile pe care inteligența artificială le va completa sau le va înlocui.

Dar competențele care stau la baza tehnologiei moderne, precum matematica și citirea, vor continua cel mai probabil să fie importante, la fel ca abilitățile personale și interpersonale care ne fac profund umani.

Poate că cea mai importantă abilitate pe care școlile o pot preda copiilor astăzi este conștientizarea de sine, adică abilitatea de a pune învățarea înaintea scurtăturilor și de a evita să lase mașinile să facă munca în locul lor înainte să știe să o facă singuri. Va deveni tot mai importantă și capacitatea de a lucra împreună cu alți oameni pentru a înțelege și rezolva probleme dificile.

O societate bazată pe inteligență artificială nu va fi o societate în care problemele complexe dispar pur și simplu. Chiar dacă piața muncii se va reorganiza, profesoara crede că vor exista multe oportunități pentru cei care pot colabora eficient cu alți oameni pentru a face față marilor provocări ale viitorului.