Sindromul „Lucky girl” promovează ideea că dacă tu crezi suficient de mult că ești norocoas/ă, lucrurile bune vor apărea automat în viața ta.
„Sindromul Lucky girl se referă la credința că ești cea mai norocoasă fată din lume și că universul conspiră în favoarea ta”, spune Jeanette Lorandini, specialist în sănătate mintală. „Este atunci când cineva crede că totul va merge în favoarea sa doar pentru că ideea că este norocos atrage lucruri bune”.
Pentru un adolescent, acest mesaj pare ușor de aplicat. Nu implică planuri complicate sau efort susținut. Îi spune copilului tău că este suficient să creadă și lucrurile se vor așeza în favoarea lui.
Pe TikTok, tinerii susțin această idee cu exemple personale.
„Vei fi mai predispus să observi oportunități care te vor duce către obiectivul tău”, spune Emilie Leyes într-un videoclip cu peste un milion de vizualizări.
„Secretul este să presupui și să crezi asta înainte să apară dovada concretă”, spune Laura Galebe, care afirmă că a primit multe oportunități după ce a adoptat acest mod de gândire.
Pentru copilul tău, acest tip de conținut poate crea impresia că succesul depinde doar de atitudine și nu de efort sau context.
De ce acest trend prinde atât de repede la generația tânără
Adolescenții trăiesc într-un flux constant de informații negative. Văd știri despre crize economice, conflicte și presiuni academice. Acest context le creează anxietate și sentimentul că nu controlează nimic.
„Gândirea magică a fost întotdeauna populară”, spune Kimberly Vered Shashoua, terapeut pentru adolescenți, conform parents.com. „Ne face să simțim că avem control asupra vieții noastre. Generația Z este expusă constant la vești proaste, de la concedieri la conflicte politice și criza creditelor pentru studii. Este logic ca ei să fie atrași de ceva care le oferă un sentiment mai mare de control și de influență”.
Când copilul consumă zilnic astfel de mesaje, este normal să caute soluții rapide care îi oferă siguranță emoțională.
Beneficiile reale ale gândirii pozitive
Specialiștii recunosc că există și efecte utile în acest tip de gândire, dacă este folosită echilibrat.
„Afirmațiile pozitive și mantrele sunt utile pentru construirea stimei de sine în realizarea obiectivelor și viselor pe care o persoană le poate avea în viață”, spune Lee Philips, psihoterapeut.
Când copilul tău învață să aibă încredere în el, își crește șansele să observe oportunități și să încerce lucruri noi. Încrederea îl ajută să intre în conversații, să ceară ajutor și să își susțină ideile.
Riscurile pe care trebuie să le vadă părinții
Problema apare atunci când copilul tău transformă acest concept într-o regulă de viață.
Specialiștii atrag atenția asupra unui efect periculos. Copilul poate ajunge să creadă că eșecurile apar din cauza gândurilor lui.
„Oamenii ar putea să simtă că nu s-au afirmat suficient sau chiar că gândurile lor negative au cauzat ghinionul”, spune Shashoua. „Ei ar putea crede: dacă presupun că norocul meu este cauzat de gândurile mele, ce cauzează ghinionul meu? Evident, tot gândurile mele”
Această idee duce la vinovăție și rușine. Copilul nu mai vede contextul real, nu mai analizează situațiile obiectiv și își pierde capacitatea de a învăța din greșeli.
Un alt risc important este invalidarea emoțiilor. Dacă adolescentul crede că trebuie să fie mereu pozitiv, va evita emoțiile dificile.
„A face față emoțiilor înseamnă echilibru”, spune dr. Lee. „Să simțim emoții precum furia poate fi sănătos. Putem învăța din ele și le putem procesa într-un mod care poate fi calm și liniștitor prin utilizarea unui set de abilități precum reglarea emoțională și toleranța la distres”.
Copilul are nevoie să simtă frustrare, tristețe sau furie pentru a învăța să le gestioneze. Dacă le ignoră, acestea se acumulează și pot duce la anxietate sau izbucniri emoționale.
