Săptămâna trecută am stat două ore într-o sală de așteptare la pediatrie. În jurul meu, zece părinți comparau doze de aerosoli, siropuri și rețete. Toți micuții aveau fețele lipite de ecranele telefoanelor. Am ajuns să privim mucii fără sfârșit și bronșiolitele repetate ca pe niște etape firești ale vieții. Specialistul în sănătate integrativă Rubén Muñoz demonstrează în volumul „Copiii ancestrali” faptul că ignorăm nevoile de bază ale organismului tânăr.
Am transformat boala cronică într-o rutină zilnică
În postura de părinte și jurnalist, văd zilnic aceeași capcană. Ne ținem copiii închiși în case curate, îi ducem cu mașina la ore suplimentare imediat după școală și ne temem de orice adiere de vânt. Muñoz, doctor în asistență medicală clinică, avertizează, conform abc.es, că un copil are nevoie de trei ore de stat afară pe zi. În realitate, cei mai mulți nu adună nici măcar șaizeci de minute.
Rezultatul acestei vieți de interior se vede cu ochiul liber: exces de grăsime corporală, dermatite rebele și răceli fără oprire. Părinții cer adesea un flacon cu steroizi, iar societatea acceptă această soluție chimică rapidă în locul schimbării stilului de viață. Dacă un organism tânăr ajunge să depindă de bronhodilatatoare pentru astm, problema vine din modul în care trăiește acea familie.
Ipoteza igienei: pământul și animalele ajută flora internă
Sistemul imunitar are nevoie de antrenament timpuriu. Sterilizarea fiecărui obiect din casă produce un efect contrar: apărarea internă își pierde forța și reacționează greșit. Copiii au nevoie de contact neîngrădit cu solul, iarba și pietrele, fără teama părinților că hainele se murdăresc.
Prezența animalelor de companie și creșterea alături de frați măresc rezistența microbiotei intestinale prin expunere timpurie la mediul înconjurător. În plus, expunerea zilnică la soare timp de 15 sau 20 de minute asigură sinteza vitaminei D și reglează ritmul somnului. Mulți copii suferă de o lipsă gravă a acestui hormon esențial din cauza izolării prelungite între patru pereți.
Ce punem în farfurie: grăsimi bune pentru creier
Muñoz subliniază că meniurile moderne sunt pline de produse procesate, fără valoare nutritivă. Un organism are nevoie de hrană autentică pentru susținerea dezvoltării cerebrale și imunitare. Peștele gras de talie mică, precum sardinele, macroul, hamsiile sau heringul, aduce grăsimi esențiale curate.
Gălbenușul de ou oferă elemente prețioase pentru atenție și memorie, în timp ce lactatele fermentate de tipul iaurtului și brânzeturilor sprijină flora intestinală mult mai bine decât laptele plin de zahăr din comerț. Uleiul de măsline completează această listă ca bază pentru mese sănătoase.
Întoarcerea la simplitate
Nimeni nu contestă progresele medicinei sau utilitatea tratamentelor în urgențe. Însă transformarea medicamentelor într-un mod de viață arată o lipsă gravă de prevenție.
Înainte să cheltuim sume mari pe suplimente sau vizite medicale, avem la îndemână măsuri la îndemână: opritul ecranelor seara, mesele curate și cel puțin două ore de alergat liber prin parcuri. Un copil sănătos vine de afară obosit, cu genunchii plini de pământ, departe de canapeaua din sufragerie.
