Fie că vorbim despre părinți permisivi, care evită să impună reguli și preferă să nu intervină, fie despre părinți imaturi, care se așteaptă ca cei mici să se descurce singuri, lipsa disciplinei din familie poate avea efecte care se mențin mult timp după copilărie.
TE-AR PUTEA INTERESA ȘI: „Generația care știe totul, dar depinde de toate!” Experții avertizează că autonomia copiilor scade, deși performanțele cognitive cresc
Copiii care cresc fără reguli și limite pot avea dificultăți în controlul impulsurilor și pot dezvolta sentimentul că li se cuvine totul. Aceste comportamente le pot crea probleme mai târziu, în relațiile cu ceilalți, la locul de muncă și în viața de zi cu zi.
Obiceiuri pe care copiii crescuți fără disciplină le pot păstra la vârsta adultă
1. Se așteaptă să aibă acces permanent la ceea ce își doresc
Copiii care cresc fără reguli și fără limite nu învață întotdeauna să facă față situațiilor în care nu primesc ceea ce își doresc. Ei se pot obișnui cu ideea că pot avea aproape orice fără consecințe și că pot face ceea ce vor fără ca cineva să le atragă atenția asupra comportamentului lor.
Disciplina aplicată în mod constant îi ajută pe copii să își regleze comportamentul și să învețe să reacționeze diferit în funcție de situație. În schimb, lipsa totală a structurii îi poate face mai reactivi și poate favoriza apariția sentimentului că li se cuvine totul.
2. Încearcă să îi facă pe ceilalți să le ignore limitele
Limitele nu au rolul de a controla comportamentul celorlalți. Ele îi ajută însă pe oameni să își adapteze comportamentul în relații, din respect pentru persoana de lângă ei și pentru relația pe care o au.
Copiii care învață să respecte limitele și să își adapteze comportamentul pe măsură ce cresc au, de regulă, parte de reguli și consecvență acasă.
Cei care nu învață acest lucru pot ajunge să creadă că este mai ușor să negocieze sau să îi determine pe ceilalți să renunțe la limite decât să poarte conversații dificile ori să accepte faptul că nu pot obține întotdeauna ceea ce își doresc.
TE-AR PUTEA INTERESA ȘI:De ce eșuează parentingul modern în 2026? Urania Cremene dezvăluie formula prin care creștem copii rezilienți într-o lume dominată de ecrane și inteligență artificială
3. Devin comozi și evită efortul
Fără structură și responsabilități, copiii pot să nu învețe să muncească pentru atingerea unui obiectiv. La maturitate, acest lucru se poate transforma într-o tendință de a evita efortul și într-o lipsă de motivație.
Ei pot prefera să nu facă nimic, deoarece în copilărie nu au fost obișnuiți să își asume responsabilitatea pentru multe dintre lucrurile pe care le făceau. La maturitate, ieșirea din zona de confort și asumarea responsabilității fără ca cineva să îi supravegheze pot deveni foarte dificile.
4. Amână lucrurile importante
Potrivit unui studiu publicat în 2023, cu cât o persoană își dezvoltă mai mult autodisciplina, cu atât are tendința de a amâna mai puțin. Capacitatea de a-ți asuma responsabilitatea pentru propriile acțiuni se formează adesea prin consecvență și structură în familie, încă din copilărie.
De aceea, copiii care cresc cu părinți care le permit să facă aproape orice pot ajunge să aibă mai puțină disciplină și mai puțin autocontrol. Dacă s-au obișnuit ca altcineva să rezolve lucrurile dificile pentru ei, pot ajunge să amâne tocmai sarcinile care necesită timp și efort.
5. Renunță la propriile nevoi și oportunități
Disciplina excesiv de dură și lipsită de justificare poate afecta starea de bine și sănătatea mintală a copilului. În schimb, atunci când părinții oferă feedback și îi ajută pe copii să își asume responsabilitatea pentru propriile acțiuni, cei mici au șansa să se dezvolte într-un mod sănătos.
Ei învață să își controleze impulsurile și să își dezvolte disciplina de care au nevoie mai târziu, inclusiv pentru a-și asuma responsabilitatea și pentru a evolua ca persoane. Fără această structură și fără responsabilități clare, copiii crescuți fără disciplină pot ajunge să se neglijeze pe ei înșiși zi de zi.
TE-AR PUTEA INTERESA ȘI: Care este regula 7-7-7 în parenting? Metoda virală despre care vorbesc toți părinții
Pot amâna sarcini importante, pot ignora oportunități de dezvoltare și pot evita situațiile care le-ar permite să învețe ceva nou. În timp, pot rata etape importante ale dezvoltării personale.
În unele cazuri, acest lucru poate duce la ceea ce psihologii numesc „eșecul lansării”, o situație în care tânărul adult întâmpină dificultăți în a deveni independent și capabil să se descurce singur.
6. Devine defensiv atunci când primește observații
Disciplina îi oferă copilului ocazia să învețe să primească și să folosească feedbackul. Chiar și atunci când primește o observație constructivă despre comportamentul său, copilul poate învăța să accepte disconfortul și să îl transforme într-o ocazie de dezvoltare. Aceasta este o abilitate importantă pentru orice adult.
Copiii care nu primesc aproape niciodată feedback sau corectări acasă pot învăța să își apere imaginea despre propria persoană, în loc să încerce să învețe din greșeli și să se dezvolte.
La maturitate, pot avea dificultăți în relația cu autoritatea și pot reacționa negativ la observații, deoarece le percep mai degrabă ca pe un atac personal decât ca pe o oportunitate de a se schimba.
7. Așteaptă ca altcineva să rezolve problemele
Dincolo de tendința de a amâna sarcinile personale, mulți oameni care cresc fără disciplină au nevoie constantă de reamintiri și presiune din partea celorlalți pentru a-și asuma responsabilitatea. Fie că este vorba despre serviciu, fie despre viața de acasă, ei pot aștepta mereu ca altcineva să le spună ce trebuie să facă sau să le organizeze viața.
TE-AR PUTEA INTERESA ȘI: Șase comportamente enervante ale copiilor care ascund, de fapt, o inteligență emoțională peste medie
Acest lucru se poate întâmpla deoarece, în copilărie, nu au fost obișnuiți să depună prea mult efort pentru a rezolva singuri problemele. Părinții lor au intervenit de fiecare dată pentru a rezolva situațiile dificile și nu le-au cerut întotdeauna să își asume consecințele propriilor acțiuni. La maturitate, acești oameni pot avea dificultăți chiar și cu probleme minore, deoarece nu au dezvoltat suficientă încredere în propriile capacități.
8. Își reprimă emoțiile dificile și fug de ele
Mulți copii învață să facă față provocărilor și emoțiilor complicate prin intermediul structurii și regulilor pe care părinții le stabilesc. De exemplu, atunci când părintele îi cere copilului să petreacă puțin timp singur pentru a se calma, copilul are ocazia să își simtă emoțiile și, în același timp, să își dezvolte controlul impulsurilor.
Atunci când un copil poate avea izbucniri și poate încălca regulile fără ca nimeni să îi explice ce consecințe are comportamentul său, nu are suficiente ocazii să exerseze autoreglarea emoțională. În schimb, poate ajunge să spună tot ce simte în momente nepotrivite sau să fugă de emoțiile dificile, deoarece nu învață să le exprime și să le gestioneze într-un mod sănătos.
Copilul are nevoie de limite, reguli și consecvență pentru a învăța ce înseamnă responsabilitatea. Disciplina nu înseamnă pedeapsă sau control permanent. Ea îl poate ajuta să își înțeleagă comportamentul, să își controleze reacțiile și să devină treptat mai independent.
