Capacitatea de a-și reveni după dificultăți, eșecuri sau momente grele este o abilitate pe care mulți adulți nu o stăpânesc. Dacă tu reușești să crești un copil rezilient, înseamnă că faci ceva corect.
Potrivit Asociației Americane de Psihologie, reziliența înseamnă capacitatea de a te adapta la experiențe dificile, cu flexibilitate. Este o abilitate care se poate învăța, fie prin exemplul tău, fie prin acțiuni.
Nu toți copiii o dezvoltă în mod natural. Nivelul de reziliență este influențat de mai mulți factori, cum ar fi modul în care copilul vede lumea, resursele sociale pe care le are și strategiile lui de adaptare.
Poate părea dificil să crești un copil cu această mentalitate. Procesul cere timp și consecvență. Nu este suficient un singur pas. Totuși, poți începe cu expresii potrivite, pe care le folosești zi de zi.
Psihologii explică acest proces și îți oferă 11 expresii care te ajută să crești copii rezilienți emoțional, dar și exemple de formulări pe care este bine să le eviți.
Cum arată, în practică, un copil rezilient emoțional?
În viața de zi cu zi, un copil rezilient emoțional reușește, de regulă, să facă următoarele lucruri, spun psihologii:
Trăiește și menține emoții pozitive.
Își revine după suferințe emoționale, fără să rămână blocat în ele, dar fără să le ignore.
Arată empatie față de ceilalți.
Se conectează cu oamenii din jur și menține relații apropiate și stabile, chiar și după conflicte.
Recunoaște emoțiile, le validează și le gestionează.
Cade și se ridică din nou.
Înțelege ce se întâmplă, își asumă rolul propriu și acționează în consecință, evită situațiile similare sau le gestionează mai bine data viitoare.
„Aceste abilități diferă în funcție de vârstă”, explică Juli Fraga, psiholog și coautoare a cărții „Parents Have Feelings, Too”. „Un copil de trei ani nu poate face încă aceste lucruri, însă un adolescent poate. Copiii mici au nevoie de prezența unui adult atent, care să îi ajute să își regleze emoțiile. Ei au nevoie de conectare pentru a simți că nu sunt lăsați singuri în fața emoțiilor dureroase”.
În lipsa acestui sprijin, emoțiile pot deveni copleșitoare. Copiii ajung să le blocheze sau să le reprime, iar acest proces poate duce la vinovăție, rușine, anxietate, evitare, autoculpabilizare sau chiar consum de substanțe, adaugă ea.
Ioana Pal, psiholog clinician, explică de ce reziliența emoțională este atât de importantă.
„Copiii rezilienți emoțional devin adulți care gândesc înainte să reacționeze, care îi pot sprijini pe ceilalți, care se pot pune în locul altcuiva, care sunt flexibili și empatici și care reușesc să meargă mai departe și să își atingă obiectivele, chiar și în fața dificultăților”.
11 expresii care te ajută să crești copii rezilienți emoțional, potrivit psihologilor
„Este în regulă să simți ceea ce simți. Emoțiile nu sunt bune sau rele”
Nu îl face pe copil să creadă că reacționează exagerat. Emoțiile sunt normale. Spune-i asta.
„Este important ca atât copiii, cât și adulții să înțeleagă că emoțiile nu sunt bune sau rele, ele pur și simplu există, la fel ca foamea sau setea”, explică Juli Fraga. „Această expresie îl învață pe copil să nu se judece pentru ceea ce simte”.
„Sunt aici pentru tine dacă vrei să vorbim”
Această propoziție are un impact mai mare decât crezi.
„Copiii nu vor mereu să discute despre emoțiile lor cu părinții, dar faptul că știu că un adult este acolo pentru ei contează enorm”, spune Juli Fraga. „Îi ajută să nu se simtă singuri”.
„Ce pot face acum ca să te ajut?”
Este utilă mai ales pentru copiii mai mari, care vor să aibă opțiuni.
„Nu vor să simtă că cineva intră peste spațiul lor, iar întrebarea îi invită să găsească soluții împreună cu tine”, explică Juli Fraga.
„Îmi pare rău că te simți ______”
Completează cu emoția pe care o trăiește copilul, frustrare, dezamăgire sau altceva.
„Empatia ajută mult, mai ales când situația nu poate fi schimbată”, spune Juli Fraga.
Poți folosi această expresie când copilul nu intră într-o echipă sportivă sau nu este admis la școala dorită.
„Această emoție nu va dura la nesfârșit. Poți să treci peste asta”
Ajută copilul să înțeleagă că poate gestiona emoțiile dificile.
„Cuvintele de încurajare contează mult pentru copiii mai mari și adolescenți”, spune Juli Fraga. „Ideea că emoțiile sunt temporare poate aduce multă liniște”.
„Este în regulă să fii emoționat sau neliniștit. Toată lumea simte asta uneori. Hai să vedem ce te-ar ajuta”
Această formulare transmite siguranță emoțională.
„Îi arată copilului că emoțiile sunt normale și pot fi gestionate, nu trebuie să le evite”, explică Ioana Pal.
„Hai să încercăm împreună acum, iar data viitoare vei încerca singur”
Copilul are nevoie de sprijin ca să devină autonom.
„Această abordare crește încrederea și încurajează independența în fața provocărilor”, spune Ioana Pal.
„Poate nu a mers bine de data aceasta, dar ești mai aproape decât înainte”
Această idee dezvoltă o mentalitate de creștere.
„Mută atenția de la eșec la progres”, explică Ioana Pal.
„Am observat că ai continuat să încerci să vorbești, chiar dacă ți-a fost greu”
Scoate în evidență efortul copilului.
„Consolidează ideea că efortul contează, nu doar rezultatul, și crește încrederea în sine”, spune Ioana Pal.
„A fost o situație dificilă. Vrei să vorbim despre ea împreună?”
Validezi emoțiile și deschizi un spațiu de discuție.
„Arată că este important să recunoști ce s-a întâmplat și că discuția ajută, fără să creeze rușine, și poate duce la dezvoltare”, explică Ioana Pal.
„Care este un pas mic pe care îl poți face chiar acum?”
Folosește această întrebare după ce copilul și-a exprimat emoțiile și este pregătit să meargă mai departe.
„Ajută copilul să își regleze emoțiile și să împartă problemele în pași mici și ușor de gestionat”, spune Ioana Pal.
Expresii pe care este bine să le eviți dacă vrei să crești copii rezilienți emoțional
Este important să știi și ce formulări nu ajută, mai ales pentru că unele pot părea inofensive la prima vedere. Juli Fraga explică ce expresii ar trebui să eviți:
„Nu te mai gândi la asta”
Această formulare minimalizează emoțiile și îi transmite copilului că evitarea este o soluție.
„Nu mai face din țânțar armăsar”
Această expresie îl face pe copil să se simtă rușinat și îi transmite că este „greșit” pentru că simte.
„Termină imediat. Nu mai fi dramatic”
Această reacție judecă emoțiile copilului și îl face să le reprime.
La nivel general, Ioana Pal recomandă să eviți orice formulare care pune vina pe copil atunci când se simte copleșit sau care îi amplifică rușinea și vinovăția. Tonul ridicat poate avea același efect, chiar dacă intenția ta este bună.
Părinții, bunicii și toți adulții care interacționează cu copiii au un rol important în dezvoltarea rezilienței emoționale.
„Reziliența este ca un rezervor care trebuie observat și alimentat constant pentru a face față situațiilor de zi cu zi, dar mai ales celor dificile”, explică Ioana Pal.
Ea subliniază că încurajarea, exemplul personal și crearea unor contexte sigure în care copilul poate învăța și crește îl ajută să își dezvolte reziliența emoțională și capacitatea de a avea grijă de sine.
