Psiholog, despre consumul excesiv de videoclipuri scurte pe internet: „Împiedică dezvoltarea propriilor strategii ale copilului pentru gestionarea frustrării”

Se întâmplă frecvent: iei telefonul mobil pentru a vedea ceva pe rețelele sociale și, după multe minute, sau chiar după o oră față de cât ți-ai propus inițial, ești încă în fața ecranului. Este un fenomen bine studiat și susținut de algoritmii digitali, care oferă derulare infinită. Poți continua mereu, deoarece conținutul nu se termină niciodată.

Dacă acest fenomen îi afectează pe adulți, care au o capacitate mai mare de autocontrol, cum îi influențează pe copii, ale căror mecanisme de autoreglare sunt încă în dezvoltare? De fapt, în măsurile care urmăresc limitarea accesului la rețelele sociale până la o anumită vârstă și protejarea copiilor și adolescenților împotriva abuzului de tehnologie, derularea infinită este considerată unul dintre elementele-cheie.

Copiii și adolescenții consumă sute de videoclipuri scurte pe zi, în special prin platforme precum TikTok și Instagram. Este un conținut care începe și se termină în doar câteva secunde și care îi conduce imediat către următorul videoclip.

Silvia Morales, psiholog în cadrul secției pentru copii, adolescenți și adulți a Spitalului Hospiten Roca din Gran Canaria, explică impactul acestui fenomen asupra sănătății mintale a celor mici:

„Fiecare videoclip acționează ca o recompensă care eliberează dopamină, consolidând căutarea unor stimuli rapizi și intenși. Drept urmare, alte activități mai lente pot deveni mai puțin atractive sau chiar plictisitoare”.

TE-AR PUTEA INTERESA ȘI: Psiholog, despre momentul în care să îi oferi copilului tău primul telefon mobil: „Înainte de vârsta de 13 ani, afectează sănătatea mintală”

Amânarea sarcinilor: obișnuința cu recompensa imediată

Conectarea constantă și prelungită la mediul digital, prin consumul acestor formate foarte scurte,

„este strâns legată de amânarea sarcinilor sau a problemelor importante care sunt evitate din cauza disconfortului sau a stării neplăcute pe care o provoacă. În schimb, oamenii recurg la recompense imediate ca mecanism de alinare, iar consumul de conținut pe rețelele sociale reprezintă unul dintre cele mai evidente exemple”, explică specialista, conform Hola.

Schimbările rapide și continue din aceste videoclipuri obișnuiesc creierul cu satisfacția imediată, ceea ce face mai dificilă concentrarea asupra unor activități mai lente, precum cititul sau studiul.

„Fiecare videoclip acționează ca o recompensă care eliberează dopamină, consolidând căutarea unor stimuli rapizi și intenși. Drept urmare, alte activități mai lente pot deveni mai puțin atractive sau chiar plictisitoare”, avertizează experta.

În acest fel, creierul se obișnuiește cu un sistem bazat pe recompensă imediată și evită să se expună situațiilor care îi provoacă mai mult disconfort și oferă mai puțină satisfacție.

Explicația științifică este următoarea: amigdala cerebrală, regiunea responsabilă de gestionarea fricii și a anxietății, „devine hiperactivă atunci când ceva este perceput ca o amenințare. În același timp, cortexul prefrontal, responsabil de controlul impulsurilor, începe să își reducă activitatea. În acel moment, creierul transmite comanda de a alege acțiunea cea mai ușoară și sau cea mai plăcută. Atunci când caută confortul sau satisfacția instantanee, cum este utilizarea rețelelor sociale, persoana evită într-o anumită măsură disconfortul pe care îl presupune confruntarea cu realitatea sau luarea unor decizii dificile”.

TE-AR PUTEA INTERESA ȘI: Un expert în parenting avertizează: „Evită această greșeală legată de timpul petrecut în fața ecranelor la copiii mici”

Dificultăți de concentrare

Toate aceste aspecte au un impact asupra creierului într-o etapă, cea a dezvoltării copilului, în care acesta este deosebit de vulnerabil, deoarece conexiunile neuronale se formează și se adaptează în funcție de stimulii primiți. Ce se întâmplă atunci când un copil consumă în exces acest tip de conținut video?

„Acest consum este asociat cu un volum cerebral mai redus în zone-cheie precum lobul temporal, parietal și, mai ales, frontal, afectând în principal cortexul prefrontal. Această regiune este responsabilă de controlul impulsurilor, luarea deciziilor și autoreglarea emoțională. Hiperstimularea prin videoclipuri scurte poate încetini maturizarea acestor conexiuni, având ca rezultat comportamente impulsive sau perturbatoare”, avertizează specialiștii de la Spitalul Hospiten Roca.

Atunci când creierul se obișnuiește cu recompensele imediate oferite de acest tip de videoclipuri, devine mult mai dificil să desfășoare activități care necesită concentrare susținută, sunt mai lente și nu au un ritm alert, precum cititul sau studiul.

Problemele de autoreglare ale copiilor

În plus, după cum explică psihologul,

„supraîncărcarea cu informații rapide poate depăși capacitatea memoriei de lucru, împiedicând procesarea corectă a informațiilor și stocarea lor pe termen lung. Acest lucru poate duce la întârzieri în dezvoltarea limbajului, la o dezvoltare mai slabă a ariilor cerebrale implicate în limbaj și la abilități de comunicare mai reduse”.

Mai mult,

„atunci când există o expunere excesivă la videoclipuri scurte apare o dificultate în autoreglare, deoarece utilizarea acestora pentru calmarea crizelor de furie, așa-numita «suzetă digitală», împiedică dezvoltarea propriilor strategii ale copilului pentru gestionarea plictiselii sau a frustrării”, explică Silvia Morales.

Alte consecințe ale consumului excesiv de videoclipuri scurte includ tulburările de somn, stima de sine scăzută, anxietatea și depresia. Aceste efecte apar, în parte, deoarece timpul petrecut pe rețelele sociale reduce orele de odihnă, esențiale pentru menținerea unei bune sănătăți mintale.

De asemenea, acest comportament poate favoriza apariția anxietății sociale, în special în rândul adolescenților, poate crește riscul de obezitate din cauza sedentarismului și poate provoca probleme de vedere.

Totuși, după cum subliniază Silvia Morales,

„din fericire, datorită plasticității creierului, aceste efecte pot fi reversibile sau pot fi diminuate dacă timpul de expunere este redus și dacă sunt încurajate interacțiunile cu stimulii din lumea reală”.

Semnale de alarmă ale consumului excesiv de conținut digital la copii

Lupta împotriva algoritmilor este foarte dificilă, deoarece aceștia sunt concepuți tocmai pentru a încuraja utilizarea excesivă. Acest fenomen este favorizat și de caracterul imediat al conținutului, videoclipurile putând fi urmărite rapid, în orice moment.

„În plus, popularitatea lor și efectul de contagiune socială contribuie la creșterea atractivității. Pe de o parte, captează atenția utilizatorilor, iar pe de altă parte, facilitează socializarea prin posibilitatea de a împărtăși subiecte de interes cu alte persoane”, subliniază specialiștii.

Părinții pot identifica o utilizare problematică a conținutului digital atunci când observă următoarele semne:

• Copilul manifestă iritabilitate și anxietate, reacționează disproporționat, se enervează sau devine trist atunci când dispozitivul îi este retras sau timpul de utilizare este limitat.

• Se izolează social și preferă să rămână conectat online în loc să participe la activități cu familia sau cu prietenii.

• Își neglijează responsabilitățile, precum temele școlare, igiena personală, și își pierde interesul pentru hobbyurile care înainte îi făceau plăcere.

La fel ca în multe alte domenii ale sănătății mintale, prevenția joacă un rol important. Specialiștii recomandă stabilirea unor limite clare privind timpul petrecut în fața ecranelor, oferirea unor alternative sănătoase prin încurajarea activităților în aer liber, a sportului și a lecturii, discutarea deschisă a riscurilor asociate tehnologiei și oferirea unui exemplu personal printr-o utilizare moderată și responsabilă a acesteia.