„Dacă acești copii nu primesc suficient sprijin și empatie din partea părinților, pot dezvolta dificultăți în a face față stresului”, spune dr. Brittany McGeehan, psiholog licențiat din Texas. „Uneori cedează sub presiune, în loc să meargă mai departe sau să își stabilească obiective potrivite încă de la început”.

Există însă și beneficii. Această etichetă poate contribui la formarea unor trăsături care îi ajută în viața de adult. Psihologii descriu câteva caracteristici comune pe care le au, după vârsta de 18 ani, persoanele considerate „performeri de top” în copilărie.

Cine este un copil „performer de top”?

Este util să înțelegi exact ce tip de copil primește această etichetă.

„De obicei, sunt copiii care par să le facă pe toate”, explică dr. Larissa Redziniak, psiholog. „Au rezultate școlare foarte bune, participă la activități extracurriculare și sportive, uneori cântă la un instrument. Sunt acei copii care primesc premii pentru prezență perfectă și își dezvoltă de mici abilități de organizare și gestionare a timpului”.

Dr. Redziniak spune că acești copii învață ușor, înțeleg rapid conceptele noi și au motivație internă.

Cum se reflectă această etichetă după ani de zile? Iată cele 15 trăsături ale persoanelor considerate „performeri de top” în copilărie.

Copiii „performeri de top” dezvoltă aceste 15 trăsături la maturitate, spun psihologii
(Source: pixabay.com/michelle1480)

Autocritică

Copiii care au performat constant au fost adesea în centrul atenției la școală sau în sport. Motivația internă care i-a dus acolo are însă și un cost. Devin propriii lor critici, iar acest tipar continuă și la maturitate.

„Se evaluează constant, se îndoiesc frecvent de ei înșiși și își pun întrebări legate de performanță sau de calitatea muncii”, spune Holly Schiff, psiholog clinician.

Anxietate crescută

Eticheta de „performer de top” transformă multe situații în momente de presiune ridicată, ceea ce poate declanșa anxietate cronică.

„Acești oameni se obișnuiesc să facă lucrurile bine și repede, iar acest lucru creează un ciclu de anxietate atunci când trebuie să finalizeze sarcini zilnice”, explică Ernesto Lira de la Rosa, psiholog. „Acest lucru apare frecvent în carieră, unde simt presiunea de a performa constant.”

Adaptabilitate

Ai putea crede că succesul vine din reguli stricte. În realitate, mulți adulți care au fost performeri în copilărie se adaptează ușor.

„Un copil care a primit responsabilități, provocări și sprijin dezvoltă capacitatea de a se adapta la situații noi”, spune Brittany McGeehan. „Se ajustează rapid și procesează informația mai repede decât alții”.

Perfecționism

Psihologii menționează frecvent această trăsătură.

„Pentru ei, a fi suficient de bun nu este suficient. Caută perfecțiunea”, spune Schiff, conform parade.com. „Vor să exceleze în toate domeniile și se simt mai puțin valoroși dacă pierd sau sunt respinși”.

Determinare

Poți vedea eșecuri, dar acești oameni nu renunță.

„Își dezvoltă capacitatea de a continua chiar și după dezamăgiri sau eșecuri”, explică Larissa Redziniak. „Învață că succesul vine și din perseverență, nu doar din talent”.

Dificultatea de a se opri

Persoanele performante învață repede. Totuși, nu văd odihna ca pe o parte utilă a procesului.

„Fac mai multe lucruri în același timp și sunt mereu ocupați”, spune Lira de la Rosa. „Se simt energizați când au multe responsabilități”.

Pe termen lung, acest ritm duce la epuizare. Corpul trimite semnale de stres, dar ei ignoră nevoia de pauză și de îngrijire personală.

Spirit competitiv

Mulți dezvoltă o nevoie de competiție. Aceasta poate ajuta sau poate crea presiune.

„Dacă un copil este stimulat intelectual și etichetat ca performant, dezvoltă o competitivitate care îi crește motivația”, spune McGeehan. „Fără echilibru, poate duce la stres și epuizare”.

Disciplină

Distragerile au un impact mai mic asupra lor.

„Își mențin concentrarea pe obiective și evită distragerile”, explică Redziniak. „Totuși, le este greu să se relaxeze”.

Motivație

Nu au nevoie de multă motivație externă.

„Au obiective clare și iau decizii în funcție de ele”, spune Redziniak. „Sentimentul de reușită îi motivează să continue”.

Așteptări ridicate

Interiorizează standardele înalte din copilărie.

„Nu este o problemă să ai așteptări mari, dar devine dificil când acestea devin singura măsură a succesului”, explică Lira de la Rosa.

Critică față de ceilalți

Autocritica se poate extinde și asupra altora.

„Dacă nu își rezolvă propriile dificultăți, pot deveni critici la maturitate”, spune McGeehan. „Proiectează asupra altora vocea critică din interior”.

Frica de eșec

La exterior par puternici. În interior, eșecul îi sperie.

„Văd eșecul ca pe un defect personal”, spune Dr. Lira de la Rosa. „S-au obișnuit să reușească și au avut puține experiențe de eșec”.

Lipsa încrederii în ceilalți

Preferă să facă lucrurile singuri.

„Lucrează bine în echipă, dar aleg să lucreze singuri pentru a avea control”, explică Lira de la Rosa. „Acest lucru ajută pe termen scurt, dar afectează colaborarea”.

Empatie

Experiențele personale pot duce la empatie.

„Cei care înțeleg impactul etichetei dezvoltă empatie ridicată”, spune McGeehan. „Au inteligență emoțională și capacitate de înțelegere a celorlalți”.

Dorință de învățare continuă

Învățarea devine parte din identitatea lor.

„Le place să învețe și să încerce lucruri noi, mai ales când se descurcă bine”, spune Lira de la Rosa. „Uneori uită să învețe din plăcere și se concentrează doar pe a îndeplini așteptările altora”.