Întrebarea nu este dacă trebuie să îl încurajezi, ci cât de mult este prea mult și când ajungi, fără să îți dai seama, să îi faci mai mult rău decât bine.
„Copilul meu trebuie să meargă la facultate și să aibă succes!”
Mulți părinți pornesc de la o convingerea: „Copilul meu trebuie să meargă la facultate și să aibă succes!”
În spatele acestei idei stau, de cele mai multe ori, sacrificii reale, ani de muncă, economii și speranța că al tău copil va avea o viață mai bună.
Există părinți care au muncit enorm pentru a le oferi copiilor acces la educație, fie că vorbim despre familii care ies din sărăcie, despre părinți care au emigrat sau despre familii care au strâns bani ani la rând pentru facultate.
În aceste situații, copilul simte o povară, simte că trebuie să reușească pentru toată familia, iar această responsabilitate poate deveni greu de dus.
În multe țări, această presiune a dus la creșterea cazurilor de anxietate, comportamente de auto-vătămare și chiar suicid în rândul tinerilor.
Dacă al tău copil vine dintr-un context vulnerabil, presiunea prea mare poate afecta direct sănătatea lui emoțională.
Presiunea din familiile „fără griji”
Există însă și o altă realitate, mai puțin discutată, dar la fel de importantă.
Copiii din familii cu resurse financiare bune pot ajunge la același nivel de stres atunci când părinții impun standarde rigide și așteptări greu de atins.
Când statutul unui părinte depinde de performanța copilului, relația se schimbă, iar copilul începe să simtă că valoarea lui depinde doar de rezultate.
În astfel de cazuri, presiunea nu mai motivează, ci consumă.
Cât este prea mult?
Întrebarile pe care părinții să și le adreseze, potrivit experților de la psychologytoday.com:
cât ar trebui să ceri de la copilul tău?
și dacă este greșit să îl încurajezi să fie printre cei mai buni?
Răspunsul este, conform specialiștilor, „depinde!”
Când funcționează presiunea?
Potrivit experților, există copii care răspund bine la așteptări mari și care se simt motivați să ducă mai departe visul familiei.
Acest lucru funcționează atunci când copilul are abilitățile necesare și când mediul îi oferă șanse reale de reușită.
În aceste condiții, presiunea poate deveni combustibil pentru progres.
Când devine periculoasă?
Când aceste condiții lipsesc, presiunea se transformă într-o povară zilnică.
Copilul ajunge să trăiască cu sentimentul că nu este suficient, că dezamăgește, că oricât ar face nu este de ajuns.
Dacă te regăsești în acest tipar, schimbarea poate începe prin mesajul pe care i-l transmiți copilului tău: spune-i că ești mândru de el pentru efortul lui, nu doar pentru rezultate
Copilul care nu își mai alege singur drumul
În familiile cu resurse, presiunea poate duce copilul spre un drum care nu i se potrivește.
Mulți tineri aleg facultăți sau cariere pentru a îndeplini așteptările părinților, nu pentru că asta își doresc.
Apare astfel o întrebare: câți copii aleg medicina, dreptul sau alte domenii pentru că vor, și câți pentru că trebuie?
Presiunea și sănătatea copilului
Rezistența înseamnă perseverență, ambiție și dorința de a merge mai departe, dar are nevoie de echilibru.
Prea multă presiune poate afecta sănătatea emoțională a copilului tău.
Așteptările academice sunt sănătoase doar atunci când lasă loc pentru:
greșeli
alegeri personale
momente în care copilul nu performează perfect.
Gândește-te la acest echilibru ca la un mecanism de reglare, dacă presiunea este prea mare, rezultatul poate fi o criză, dacă este prea mică, copilul nu își atinge potențialul.
